Despre chestiunea canină

Problema câinilor comunitari sau, pentru a fi total incorect politic, a maidanezilor (de la cuvântul turc maidan, loc de joacă periferic) care încă ne bântuie oraşele a suscitat o nouă polemică plecând de la propunerea prefectului de Bucureşti privind sterilizarea şi reţinerea lor având în vedere că numai în Bucureşti au fost din 2009 până astăzi aproximativ 10.000 de persoane muşcate de aceşti câini. Prefectul nu a menţionat cuvântul “eutanasierea” lor din considerente diplomatice însă asociaţiile iubitorilor de astfel de animale au sărit la bătaie, aşa cum au făcut-o de nenumărate ori când cineva a avut tupeul de a ataca obiectul lor de activitate. Chiar dacă aceşti câini nu vor fi eutanasiaţi după cum ar fi normal (şobolanilor de ce nu li se acordă aceeaşi atenţie, de ce sunt stârpiţi fără milă având în vedere că la nivel de igienă corporală câinii vagabonzi nu credem să le fie superiori) ci doar păstraţi în adăposturi speciale şi îngrijiţi până când îşi vor da obştescul sfârşit (peste un deceniu sau două) ne întrebăm cine va plăti acest lux? Aceeaşi contribuabili muşcaţi de câini, desigur! Prefectul Capitalei Mihai Cristian Atanasoaei avea perfectă dreptate când declara că este "adeptul unor acţiuni imediate şi ferme, chiar dacă pot fi considerate nepopulare" Chiar şi primarul general al Capitalei declara raţional că "experienţa cu luarea în adopţie s-a dovedit a fi o nereuşită" şi sfătuind ca „proprietarii animalelor să aibă mai multe obligaţii în privinţa întreţinerii acestora până într-acolo încât chiar să fie obligaţi sub amendă să-i sterilizeze". Nu înţelegem de ce vocile marilor iubitori de maidanezi în libertate sunt mult mai vocale decât cele ale miilor de cetăţeni muşcaţi de ei ca să nu mai vorbim de zecile de mii care trăiesc permanent cu această spaimă, de a fi muşcaţi, fapt ce ştim câte inconveniente şi dureri poate provoca.

Spiritul asociativ este mai mult decât lăudabil însă şi acesta poate fi pervertit. Şi diversele clanuri de mafioţi şi traficanţi s-ar putea constitui în asociaţii pentru a-şi urla dreptul la muncă licită sau ilicită. Până când instanţa ar dovedi-o. O evidenţă se impune indiferent ce argumente aduc în favoarea lor aceste asociaţii: câinii vagabonzi nu au ce căuta în oraşele şi comunele noastre. Nu au ce căuta în spaţiul public decât dacă sunt plimbaţi de către stăpânii lor care au eventual grijă ca aceste spaţii publice să nu se umple de excrementele acestor animale. Câinele este în mod evident cel mai bun prieten al omului chiar dacă poate calul ar merita titlul, mai important, de cel mai fidel animal al omului (drept urmare şi murind cu sutele de mii de-a lungul istorie omului care nu ar mai fi fost aceeaşi fara aportul lor) însă există în România contemporană două ipostaze a câinelui: cel aflat în grija directă a unui proprietar, presupus iubitor de câini şi cei semi-sălbăticiţi care de mai bine de două decenii reprezintă o problemă majoră a edililor noştri. Aşa-zişii câinii comunitari par a fi la fel de veşnici precum blocurilor inestetice lăsate moştenire de către regmul comunist.

Nu înţelegem argumentul privind sterilizarea acestor câini: există vreo garanţie că sterilizaţi nu vor mai muşca, nu vor mai fi agresivi? Şi cam câte alte decenii trebuie să aşteptăm pentru a scăpa de aceste patrupede pentru că şi sterilizate speranţa lor de viaţă este de cel puţin un deceniu, poate ajungând şi la 15 ani ? Să sperăm că traficul din ce în ce mai intens va rezolva parţial problema? Să dorim a da peste aceste patrupede atunci când nu au inspiraţia de a trece pe trecerile de pieton ?

Recunoaştem că rândurile de faţă nu ar fi fost la fel de contondente şi agresive (noi înşine fiind muşcaţi de un câine proprietate personală ) dacă fetiţa noastră nu ar fi fost atacată de o astfel de grupare mafiotă în plin centru civic al orăşelului Câmpina în timp ce culegea păpădii. A deranjat ospăţul oferit acestor javre de o bătrână decrepită. De altfel nu înţelegem această dragoste faţă de câini a multor binefăcători care îi hrănesc dar nu-i iau acasă spre a-i îngriji nemijlocit, direct. Să fie oare de-a face fuga de răspundere atât de specifică românilor? Căci este mult mai facil să le arunci nişte lături sau oase, să-i scarpini între urechi pentru câteva secunde decât să-i suporţi în fiecare zi. La fel de incomprehensibilă ni se pare preluarea de către diverse asociaţii de locatari ai unor astfel de maidanezi pentru ca imediat după să fie lăsaţi în libertate în jurul coşurilor de gunoi şi intrărilor blocurilor. Poate spre a se păzi de răufăcători? Însă nu toţi cei care intra într-un bloc străin au intenţii criminale, de natură penală.

Remarcabilă este şi frica autorităţilor de a lua măsuri drastice şi la nivel naţional în această privinţă, poate instaurată din cauza vocalităţii acestor asociaţii de protejare a câinilor vagabonzi crezând că ar pierde cine ştie ce număr impresionant de voturi. Ele se înşeală amarnic, căci se pierd mai multe voturi ale la cetăţenilor agresaţi/muşcaţi de aceste animale. Însă atitudinea lor este tipică pentru România unde niciodată nimic nu este clar delimitat, cuţitul pare a nu intra niciodată până la os, celebra ţară a jumătăţilor de măsură. Iubitorii de animale trebuie să fie conştienţi că acestea se cresc în domeniul privat al fiecăruia. În acelaşi timp, în mod paradoxal, autorităţile sunt acuzate de cruzime faţă de câini, de lipsa eticii europene uitându-se că la Paris, Geneva sau Berlin haitele de maidanezi nu-i terorizează pe turiştii japonezi sau americani. Este nevoie de măsuri la nivel naţional, un aspect important de subliniat, căci nu este suficient ca un oraş sau altul să se elibereze de această povară , în scurt timp maidanezii din alte colţuri ale zonei ocupă teritoriul uman recent eliberat. Cazul municipiului Câmpina este relevant. După ce câinii au fost strânşi şi băgaţi într-un adăpost, după nu o prea lungă perioadă de timp oraşul a fost încetul cu încetul repopulat de alţi maidanezi din comunele limitrofe.

A lua măsuri sanitare elementare nu reprezintă un genocid la adresa câinilor fără stăpân ci doar intrarea în legalitate şi normalitate, sintagma frumoasă după care alergăm de două decenii. Ordinul dominicanilor era poreclit în Evul Mediu Domini canes, câinii Domnului, ceea ce arată înalta preţuire la care au fost înălţate aceste animale simpatice şi cu care putem convieţui în bună pace şi înţelegere atât timp cât au o cuşcă, o lesă sau o curte în care să zburde în veselie, să ne latre cu plăcere, să ne păzească jeepanele.

Codruţ Constantinescu



Articol aparut initial pe pagina electronica a Revistei 22
www.revista22.ro

Cotidianul

Nu voi posta o enervare ci dimpotriva. Sunt multumit ca ziarul Cotidianul s-a dus naibii devenind o foaie oarecare de vesnsnic latrat anti-basescian si pentru ca patronul l-a instaurat pe Nistorescu care a distrus acea echipa editoriala extraordinara (in pluralismul optiunilor ei- intotdeauna civilizat, argumentat chestii care apartin unei alte lumi nu celei mioritice)dintr-un simplu motiv: nu mai puteam tine pasul cu minunatele carti oferite impreuna cu ziarul in (aproape) fiecare zi de miercuri. Ii multumesc celebrului SOV pentru ca si-a facut praf ziarul si a oferit miilor de cititori un lung ragaz pentru a recupera multele ramaneri in urma in domeniul lecturii literaturii de calitate. Admir altruismul sau, gandul bun si generos. Cred ca si acea colectie de literatuta de calitate a contribuit la pierderile financiare ale celebrului trust. Sa va dam domnu SOV cartile inapoi?

cautand o fotografie adecvata pentru a ilustra articolasul iata peste ce am dat:
"Potrivit Business Standard, Colectia Literatura, ce apare impreuna cu ziarul Cotidianul in zilele de miercuri, a dublat atat tirajul ziarului, cat si pretul. Din luna septembrie, de cand colectia a fost relansata, tirajul ziarului ajunge miercurea la 62.000 de exemplare."(sept.2007, e drept)

despre batistute

Ma enerveaza un aspect banal al ...servetelelor de unica folosinta din hartie. Imi aduc aminte ca primul contact cu acestea l-am avut pe la inceputul anilor 1990 cand varul meu Ioan Meltzer venea in fiecare vara din Franta incarcat cu acele pachetele. La inceput nu mi-am dat seama ce erau dar a avut el grija sa-mi explice. Foloseam batistele clasice care, intre timp, au disparut. Treptat au inceput sa se fabrice si in Romania "batiste parfumate" de hartie, destul de fine, de o buna calitate, avand vreo 4 straturi suprapuse. Ceea ce am constata enervat este faptul ca aceste straturi au inceput sa fie din ce in ce mai putin numeroase astfel incat daca iti pui mintea cu servetelul si vrei sa-ti suflii cu adevarat nasul (care mai poate avea si destule secretii nazale- cunoscutii muci) risti ca substanta scabroasa sa se prelinga pe mana, sa-ti ajunga pe ochelari, sa-ti murdaereasca tastatura sau chiar monitorul sau in cele patru directii cardinale. O fi criza, o fi tendinta asta a societatii capitaliste de a maximaliza profitul cu orice pret sau poate concurenta acerba, nu stiu...De aceea ma vad nevoit sa indoi servetelul inainte de a o comite sanatos ceea ce va recomand si dumneavoastra mai ales ca se apropie criza porcina. (cautand pe gogal o fotografie am descoperit ca ele se mai denumesc "batitstute nazale" -induiosator diminutiv)

Sistemul de (ne)sanatate publica

Se tot vorbeste despre ineficienta administratiei, neconcordanta sistemului educational cu cerintele pietei de munca dar cred ca putini sunt romanii care au de-a face cu sistemul de asa-zisa sanatate publica din Romania fara sa fie profund scarbiti de atitudinea marii majoritati a celor care-l deservesc, de la doctor cardiolog pana la portar. Sunt de apreciat cei care ies din aceasta generalizare, sunt destui dar, din pacate, nu majoritatea. Dupa umila mea parere sistemul sanitar este cea mai mare problema a Romaniei in momentul de fata fiind cea mai corupta componenta a societatii romanesti. Nu inteleg de ce i se mai spune sistem public cand, de fapt, el este in mare masura privatizat, fiind preluat si exploatat de catre cei care-l deservesc. O axioma de care ar fi bine sa tina cont toti cei care mai au curajul sa-i treaca: daca nu ai bani multi pentru a-i da in stanga si in dreapta mai bine stai acasa si (1) ori te faci bine cu medicamente, prafuri, vraci si ierburi (2) ori crapi (ceea ce dintr-o perspectiva este imbucurator caci pune capat unei existente amarate in Romania, aceasta tara a nimanui si doar a celor cu multi bani). De aceea as propune chiar sa se inlature sintagma de "public". Sa ramana doar sistem sanitar, una mult mai ambigua si profitabila pentru cei care-l exploateaza.Dintr-o alta perspectiva cred ca ar fi benefica privatizarea lui in totalitate caci este o evidenta faptul ca statul nu are cum sa asigure dupa modelul francez ingrijire sanitara gratuita intregii populatii. Statul nu ar mai trebui sa opreasca din lefuri acea parte care asigura chipurile costurile spitalizarii etc.Caci oricum toata lumea mai plateste inca o data. La spital ceea ce poate sa te mai salveze sunt relatiile dar chiar si acestea nu presupun ne-mituirea caci la spital nimic nu e gratuit iar personalul te face sa simti NEMIJLOCIT ca trebuie sa bagi banu.Chiar si rudele care sunt doctori te pot refuza daca ele considera ca esti amarat si nu poti da.

Cine a fost Hypocrat ala, jucator la Olympiakos sau la Aris Salonic ca nu-mi mai aduc aminte, fundas sau extrema stanga?

Nicusor

Era cat pe ce sa uit. Duminica trecuta rasfoiam oferta televiziunilor in genere, nu neaparat a celor romanesti de la care nu ma astept niciodata la ceva interesant decat galceava, paruieli, can-can, click, libertatea si ceva fotbal. Passons. Din intamplare am oprit doua secunde pe TVR1 care transmitea o ceremonie. Hai sa vedem despre ce e vorba, mi-am zis. Era ceremonia de inmanare a nu stiu carui trofeu a celebrului festival de muzica usoara de la Mamaia. Organizat de Consiliul Judetean Constanta, obvios. Cine credeti ca a urcat pe scena pentru a-si face putin reclama pe banii publici si, mai la urma, pentru a inmana diplomele si vaza/statuia chinezeasca? Insusi prezidentul de feuda, Nicusor C. Cel care baut fiind a adormit la volan la o intersectie fiind respectuos sculat de catre o patrula. Cel care il injura pe Jonathan Scheele (ce p. mea se baga asta in proiectul meu? si-o fi zis slobod la gura). Figura lui porcina seamna doar cu cea a lui Paunescu si a altor distinsi politicieni, mai ales din P.S.D. Omul asuda debitandu-si tampul discurs. A multumit si celebrului Mazare, omul a carui faima internationala este in continua crestere, primar imbracat casual intr-o camasa hawaiana frumoasa ( nu m-ar fi bucurta sa-l vad intr-un costum, tinuta care oricum nu-l prinde avand in vedere caracterul sau mafiot/fashionable). Apoi prezidentul de judet a multumit in special lui Mircea Geoana "fara de care eu nu as fi avut aceata functie". O aberatie caci prezidentul a fost votat uninominal acum un an, deci ar fi trebuit sa multumeasca alegatorilor din propriul judet. Iara spun, passons. Spre sfarsit porcul a scapat si un dezacord delicios rostind ceva de genul "sa-i aplaudam pe concurenti, fiecare au muncit mult pentru a ajunge acilea".Ce sa-i mai ceri? Am injurat si am schimbat canalul enervandu-ma caci mi-am dat seama din nou, si in acel moment de aparenta tihna in ce republica bananiera si mafiota traiesc. Sa-mi fie de bine!

Sergiu Nicolaescu nu este Carol I !

O enervare maxima il priveste pe eternul Sergiu Nicolaescu, probabil cel mai prolific regizor roman din istoria cinematografie valahe. Sergiu a scos destul de recent pe piata o noua productie : Carol I. Care ar fi "un documentar istoric de Sergiu Nicolaescu, din 9 mai pe ...7 Mai 2009 ... Un amestec de documentar cu ficţiune", aşa cum îl numeşte însuşi regizorul". Mai poti intelege ceva? Un amic se intreba pe blogul http://filme-carti.ro/filme de ce nu a facut Sergiu un documentar simplu, profesionist, clar, cu consultanti istoric etc.Tot tacamul. De ce? Simplu: pentru ca Sergiu nu are nici un talent in acest domeniu. Sergiu nu poate fi pus in valoare printr-un documentar (poate sa realizez un documentar despre el insusi) . Sergiu este un grandoman. Sergiu este un narcisist.Intotdeauna a fost asa, probabil de cand s-a uitat in oglinda si si-a dat seama ca arata bine, impunator. Sergiu Nicolaescu este cel mai mare profitor al cinematografiei ceausiste, el s-a pus in slujba national-comunismului echipat in chiloti verzi si tricouri rosi si a facut zeci de filme in care istoria nationala este violata cu brio. Si el a inoculat poporului roman o groaza din poncifele de nationalism, xenofobie, egolatrie. Ce tari am fost noi, ce i-a mai batut pe turci, pe tatari, pe nemti cand am avut noi chef, cum cadeau ei ca popicele, cat de demni am fost noi, cum le-am aparat catedralele nenorocitilor alora nerecunoscatori din Vets care acum ne percep taxe la intrare etc. A contribuit la falsificarea istoriei din plin avand la dispozitie intregul aparat de stat (adica divizii si regimente de militari pe post de figuranti etc.). Iar dupa 89 in loc sa se retraga naibii intr-un colt, sa-si rontatie paralele, sa-si scrie memoriile, sa-si faca autocritica, sa se caiasca s-a apucat sa faca filme “recuperatoare”, sa infatiseze EL (??) adevarata istorie pe care tot el o falsificase inainte.Cu greu poti gasi cazuri de regizori atat de duplicitari si ipociti. Spre finalul carierei sale (care trebuie sa coincida in mod firesc cu sfarsitul vietii sale caci el nu se poate retrage simplu) omul a devenit monarhist dupa ce prin 1993-94 era antonescian (a se vedea filmul ala, nu-i mai tin minte titlul). Si in toti acesti 20 de ani el si-a facut filmele in continuare pe banii nostri in timp ce regizorii tineri, de mare valoare care au ajuns sa catsige premii extraordinare, cum Sergiu nici macra nu visa (dar, deh, strainii aia nu ne iubesc prea mult, se stie, nu premiaza epopeele noastre autohtoniste )incropeau bugete cersind pe ici si pe colo sponsorizari ca nu aveau loc de el.Nu trebuie sa uitam ca totusi Sergiu a stiut foarte bine sa-si aleaga partidul, cel neocomunist al lui Ion Iliescu si restului de fii de generali, membrii ai CC sau ministri ceausisti! In plus, nu stiu ce editura a scos un album pe care l-am rasfoit, o alta combinatie de carte documentata istoric de catre Alfred Bulai (un istoric fata de care am un mare respect, nu inteleg de ce s-a bagat in chestia asta) si fotografii de la turnarea filmului! !Sergiu, sper ca macar Ferdinand sa nu te atraga avand in vedere ca era condiderat un papalau si a mai si fost inselat de Regina Maria, tot atatea atribute care nu te atrag! Tu ai nevoie de greutate, de maretie istorica, de vizibilitate, de machism irefutabil! Rusine Sergiu, esti penibil! Trebuia sa-l lasi in pace pe Carol I, nu ai nimic a face cu el, nu te preface ca 30 de ani nu ai crezut in idealul comunist pe care l-ai slujit cu fidelitate!

Din nou despre banci

Astazi am fost la banca, una dintre cele mai mari, mai prestigioase, mai "implantate" de pe piata romaneasca etc etc.Inauntru, o atmosfera de piata, o clienta se certa cu o fatuca de la ghiseu, doua cliente se certau intre ele etc.
Iar cireasa de pe tort era data de o tanti pe post de agent de paza, inarmata cu un spray "paralizant" si o bâta neagra, parca de bachelita, care intrevenea si ea din "off" in discutie. Cand clienta nemultumita vocifera, ceva de genul "cand imi mariti rata cu 2-3 euro pe luna nu ma anuntati niciodata", tanti cu baston spunea in barba, dar destul de tare, sa auzim si noi" ba nu, s-a anuntat marirea taxelor la televizor, Pro-TV-ul, toata lumea a anuntat etc". Apoi s-a dus sa caute plicuri si o stampila (sic!) in camera alaturata, ptr fata de la ghiseu. (pardon, ofis'). Intr-un cuvant atmosfera de bâlci. Am balcanizat si banca, bravos natiune! Cata diferenta fata de Elvetia si sfanta linie alba, pe care nu o depasea nimeni (mai putin spargatorii, dar asta-i deja alta poveste...)

Mirel Banica